amalia a început să fie ceva mai tolerantă față de prietena ei, suzeta. astăzi a ținut-o la țocaială ceva mai mult de 5 minute. nu prea sunt eu de acord cu ea, dar decât s-o văd toată ziua cu deștele-n gură, mai bine alternativa.
și-o smulge, o scuipă, o cere iar, chiuie cu ea în gură, cine să-i mai înțeleagă pe bebelușii ăștia? anyway, seamănă tare mult cu sora lui bart simpson, aia de-o am eu agățată de telefonul mobil.
de la crina care vrea să știe ce am eu pe birou. well, biroul e mutat în camera fratelui, iar în locul lui acum tronează comoda amaliei. între timp ne-am tras laptop, care stă pe unde apucă. când aveam desktop pe birou aveam așa:
- una bucată combină sony (acum e la frate-meu, legată de calculatorul fost al meu)
- pixuri, cât de multe
- o lampă
- cd-urile, care nu-s tocmai puține
- diverse cutii și recipiente, pe principiul nimic nu se aruncă, totul se reciclează
- jucării, căști, agende, cărți începute și neterminate
- jucăriile mâțelor
- și ultimul accesoriu, praful. mult praf printre taste, pe după taste, sub taste. bine c-am scăpat!!
leapșa merge mai departe la mădă, cris și oricine crede că are un birou demn de lăudat.
numele amaliei are o poveste tare alambicată, pentru că inițial am știut c-o să fie băiat. eu voiam musai ca unul din nume, indiferent de sex, să fie ștefan. astfel, amalia a devenit și ștefania. deci, la mulți ani, pui de om!
Vă urăm din suflet un Crăciun pios, plin de caldură, pace și lumină!
 |
| From goin on 4 |