încă puțin și gata cu bebelușeala…
pentru că a fost Breastfeeding awarness week, iar eu n-am apucat să scriu, prinsă fiind cu diverse, am zis că niciodată nu-i târziu.
pe timpul sarcinii m-am informat cât am putut de mult. nici nu concepeam să dau copilului formulă după ce aveam să nasc. eu sunt un copil alăptat vreo 3 luni, după care la aceeași vârstă diversificat și dat pe lapte de vacă îndoit cu ceai. pe vremea aceea atâta se știa, atâta se făcea.
după ce am născut, am pus copilul la sân, în poziție incorectă și inevitabil m-am ales cu ragade. dureau de vedeam stele verzi la fiecare repriză de alăptat. nici o asistentă n-a venit să-mi zică sau să-mi arate ce trebuie să fac și cum. oricum erau prea ocupate să prepare formula. o singură asistentă a venit să mă trezească noaptea și să-mi mișc partea dorsală la alăptat, apoi să iau copilul în rezervă cu mine.
laptele în valuri a venit la 4 zile de la naștere. m-am externat vineri, sâmbătă dimineață îmi pocneau sânii. l-am trimis pe consort să ia pompă și-am ținut-o pe lapte muls până mi s-au mai vindecat rănile. după ce am trecut hopul ragadelor a fost totul mult mai simplu și așa a rămas până în ziua de azi.
diversificarea a început natural, la 6 luni și-o săptămână, din dorința ei de-a încerca gusturi noi însă, la aproape 11 luni nu pare dispusă să renunțe la sân. ar fi multe de spus pe tema asta, multe mame renunță după primele 3 luni, numai eu am trei prietene care n-au alăptat decât 2 luni, și asta datorită dezinformării, datorită ”binevoitorilor”, cu veșnica replică -n-ai lapte-! la fel mi s-a zis și mie, m-am încăpățânat să alaptez și bine am făcut!
și la final o parafrazez pe alina breast is best!
și-ncă una… amalia învață să meargă. de fapt doar asta face, inclusiv în somn. ceea ce rezultă doi părinți anxioși și nevrozați de nesomn.
da, a venit mama. nu mai am timp de nimic. decât de pozat. da, am acumulatori noi și da, știu că mama parcă nu e mama. dar jur că e…